Limbaj

„În misterioasa perioadă care urmează imediat după naștere, copilul, ființă psihică cu o sensibilitate rafinată, poate fi imaginat ca un eu latent, care la un moment dat se trezește și aude o muzică încântătoare, toate fibrele lui încep să vibreze.” (Maria Montessori, Mintea Absorbantă, Chemarea Limbajului)

Ființa umană nu se naște cu limbajul. Dacă ne gândim la copilul de la naștere și cel de 6 ani, diferența este enormă. Modul în care nou-născutul învață limba este un excelent exemplu al puterii Minții Absorbante. Copilul absoarbe limbajul cu toate simțurile sale, învață prin interacțiunea cu orice este în jur, preia sunete, tonuri, cuvinte, modele, structura frazei, muzicalitate, pentru a dobândi limbajul. Indiferent de complexitatea limbii vorbite în mediu, copilul de 2 ani va vorbi limba maternă cu aceeași complexitate, gramatică, accent, intonație a vorbirii pe care a auzit-o în jurul său.

Perioada senzitivă pentru limbaj se suprapune cu Mintea Absorbantă și continuă și dincolo de împlinirea a 6 ani de viață. Ea construiește un limbaj complet vorbit și scris pentru a satisface tendința umană de comunicare. Copilul absoarbe orice limbaj este folosit în jur, limba vorbită trebuie să fie bogată și frumoasă iar copilul va vorbi și el în cele din urmă o limbă frumoasă.

Clasa, mediul pregătit, este un fel de laborator în care copilul are posibilitatea să creeze, să exploreze, să împărtășească experiența pe care o are și în care să se simtă liber să aleagă. Limbajul nu înseamnă doar ceea ce se află pe raft. Limbajul oral este elementul cheie în dezvoltarea personalității copiilor. Copilul se naște cu capacitatea de a achiziționa orice fel de limbaj. Limbajul oral devine baza oricărui alt limbaj (scris, citit). În ceea ce privește scrierea, este nevoie ca mâna și mintea să fie pregătite pentru scris. În Casa Copiilor, scrisul este o activitate de dezvoltare care este compusă din numeroase prezentări directe și indirecte care permit copilului să-și dezvolte mintea și mâna. Citirea este un proces mental mult mai elaborat, care se bazează pe analiza din scriere. În citit, copilul nu doar analizează sunetele, ci face sinteza, adică pune sunetele literelor împreună și recompune cuvântul.

În funcție de evoluția limbajului la copil, rolul adultului este: să încerce să interpreteze plânsul copilului și să-i răspundă nevoii, să mențină contactul vizual și să vorbească foarte mult cu copilul, să-i descrie copilului tot ce se întâmplă în jur, să-l asculte pe copil, să-i citească și să-i cânte, să fie model pentru emoții și tipuri de exprimare, să valideze și să repete sunetele vocale, să vorbească încet și clar, să numească cu precizie obiectele, să ofere ocazii de a arăta înțelegerea limbajului, să-i adreseze cereri precise și clare, să-i ofere copilului ocazii de a utiliza limbajul, să fie răbdător și să-l asculte pe copil, să repete în varianta corectă ceea ce a spus copilul, să-i ofere literatură de bună calitate și captivantă și să-i ofere posibilitatea de a explora scrisul și cititul.